Subiectul e un copil. O fetita de aproape 12 ani, mai exact, scapata de sub controlul parintilor. Poate ca exagerez spunand asta, insa mama ei a ajuns aproape de disperare. Cu inca un copil de un an si 9 luni in grija, cu inca un copil care e pe drum (mai are inca doua luni si un pic pana la termen), femeia se simte pur si simplu haituita. Pe langa faptul ca se ocupa de copii, mai are si o afacere de care trebuie sa se ingrijeasca (si care, in contextul actual, nu merge foarte bine), plus multe alte chestii, ca noi toti.

Sotul ei e ocupat cu afacerea lui, fara de care stabilitatea financiara a familiei ar fi grav zdruncinata, asa ca sa nu sariti ca tre sa primeasca ajutor si de la sot, el face tot ce poate si atat cat se pricepe.

Nu se stie exact de cand au inceput problemele cu fetita cea mare, insa, treptat, au observat ca ii minte tot mai mult, cu chestiuni importante sau nu. Devenise un fel de ritual, maica-sa o intreba o chestie, aia mica mintea, mama afla, aia mica o tinea tot pe a ei si, la un moment dat, marturisea, dar numai cand era pusa in fata unor dovezi evidente. Zilnic. Am fost martora la multe dintre momentele astea si recunosc ca am avut multe impulsuri de a o lua de par cand vedeam cu cata nonsalanta minte.

Minciunile astea au devenit tot mai grave, iar acum prietena mea nu mai poate sa puna baza in nimic din ceea ce-i spune copilul ei. Stiindu-se mintita de atatea ori, atitudinea fata de copil este una relativ certareata, pentru ca se simte coplesita de ceea ce se intampla cu copilul ei. Mai ales ca a auzit-o spunandu-i matusii sale ca ea crede ca maica-sa o uraste. Degeaba i s-a explicat ca dragostea de mama este neconditionata si nu se schimba, oricate prostii ar face, copila e in continuare convinsa ca mama ei e dusmanul ei de moarte.

Desi s-a apelat la psiholog, s-a incercat vorba buna de nenumarate ori, de catre toata familia si de catre prieteni, s-au incercat pedepse (nu, n-o bate nimeni, prietena mea a plans doua zile dupa ce i-a dat o palma peste fund) si se pare ca nimic nu functioneaza.

Situatia a ajuns extrem de dramatica, in conditiile in care mama a aflat de curand ca fiica ei se intalneste cu un baiat mai mare cu 4 ani decat ea, ceea ce la varsta asta e o mare problema. Ii este teama de ceea ce s-ar putea intampla si isi da seama, cu groaza, ca nu poate sa controleze situatia, asta ar insemna sa-si petreaca toata ziua pe post de politist, paza pentru fiica-sa.

Eu incerc s-o ajut si imi dau seama ca nu am sfaturi i ca nu stiu ce as putea face in asemenea situatie. Stiu ca ne citesc multe mame si mi-ar fi de folos cateva ganduri de la voi, ce credeti ca ar putea fi eficient, ca prietena mea sa nu-si piarda de tot copilul. Bineinteles, astept pareri de la toata lumea, indiferent daca aveti copii sau nu.