Inspirata de ultimele scrieri “carieristice” m-am decis sa va impartasesc o experienta ce mi-a lasat un gust amar. Cel putin in prima faza pentru ca si daca ai sadismul sa mesteci un algocalmin, dupa cateva minute iti ramane un gust dulceag!
Titlul ar fi rezumatul foarte scurt al telefonului primit luni dimineata la ora 9.05 de la cel ce pana acum cateva luni mi-a fost sef direct, iar acum este si el …pe undeva…prin companie.
Lucrez (pentru inca 3 luni) la o companie multinationala destul de tare in produse industriale. Pentru ca era destul de tare a starnit interesul unui colos industrial ce ne-a cumparat. Nimic nou in piata pana aici. Viitorul suna luminos, noi aveam experienta pe ceva ce nu aveau ceilalti, firma mare, posibilitati de dezvoltare cariera!!! Superb!!!
In Romania atat compani mea cat si “pestii mari” nu aveau birou oficial, ci doar reprezentare si retea de distributie. Compania mea in care am fost prima venita acum 3 ani, a crescut constant, am mai angajat oameni si anul acesta trebuia sa ne oficializam. Eu femeie, tinerica(raportat la pozitie), cu multa experienta de management si cu multe certificari in zona vanzarilor.
“Pestii mari” in Romania de 15 ani, cu un manager de 10 ani, dezvoltand si el firma. El barbat, 60 ani, 25 de ani proiectant si cu experienta de managemet la o mare echipa de 2 oameni (el si asistenta).
Si a inceput marea integrare … eu incercand sa ma port cat mai profesional, el calcand in strachini si motivand ca e reprezentantul celor mari. Acum cateva luni au venit in Romania managerii cei mari . Au inceput sa ne spuna ca va fi loc pentru toata lumea, ce oportunitati minunate se vor ivi, ca anul acesta “pestii mari” vor deschide birou oficial si ca “Domnul” (60 ani) se va ocupa sa faca un business plan si o organigrama pentru ce va urma sa se intample. Totul bine si frumos.
Saptamana urmatoare “Domnul” ma cheama la birou sa discutam. Primise niste exemple de organigrame de la colegii de prin Europa si…nu prea intelegea. Si avea o mare dilema :trebuie sa angajeze o persoana sa mearga sa faca service la client. Cum sa faca asta? Nedumerita intreb la ce anume se refera…. ” Pai e aici un departament CUSTOMER SERVICE. Nu asta inseamna?” … Imi muscam limba sa nu rad cu pofta. I-am explicat, i-am dat soft de organigrama, i-am facut organigrama.
La alte cateva saptamani era stresat: trebuie sa faca plan de afaceri, costuri, evaluari….nu avea habar de unde sa le ia si unde sa le puna. Ma apuc si ii fac schita de proiect, costuri…etc….dar era tot stresat. Ne consultam permanent, ma informa cu ce se intampla era cooperant si CE AM APRECIAT: isi recunostea deschis limitarile si incapacitatile. Ma gandeam ca e bine ca isi da seama de asta. Am descoperit ca era stresat ca urma sa plece la Viena unde se stabilea cine avea sa fie manager la noua filiala.
Saptamana urmatoare ma duc la birou si nu imi reveneam: nu mai vorbea nimic, impunea decizii ce contravin oricarui stil de a face business, se inchidea in birou cu asistenta si …atat… Nu am rezistat si am provocat discutia: ce se intampla? Cum a fost la Viena? ” Am fost numit manager. In rest nu am nimic nou”.
Am cunoscut aceasta persoana anul trecut in Octombrie. Prima impresie : om cu doua fete asa ca ai grija! Realizam cu fiecare si ce trecea ca nu voi putea sa lucrez cu un astfel de om pentru ca, recunosc, am o problema: NU POT ACCEPTA UN SEF CARE NU IMI ARATA CA E MAI BUN CA MINE! Imi faceam planuri datorita crizei sa mai astept, ca cineva de pe afara o sa vada ce se intampla, ca voi avea ocazia sa arat ce stiu… In acelasi timp totul era pe sistem de avarie…asa ca am inceput sa trimit CV-ul.
Saptamana trecuta “Domnul” a fost in Anglia la primul curs de vanzari din viata lui.
Luni dimineata ma pregateam vioaie sa ma duc la un interviu. Suna telefonul si vad numarul fostului meu sef. Dupa “discutiile despre vreme”, incep niste explicatii interminabile despre criza economica si reducerile de personal din toata lumea si ca …. vom inceta colaborarea.
Imi cunosc foarte bine seful asa ca, de dragul vremurilor apuse, ii solicit adevarul. Raspunsul a fost crunt :” Managementul local (a se intelege explicit “domnul”) a spus ca nu poate lucra cu mine pentru ca eu doream acel post”.
M-am dus la interviu si dupa aceea la birou. Zambitoare, sigura, relaxata si vesela. “Domnul” a ramas socat. Si pentru asta sunt foarte fericita.
Asa ca….SURPRIZA! Nu o sa va spun sa va limitati gandirea! Din contra: daca ati ajuns undeva inseamna ca puteti! Nu va impiedicati de cioturi! Zambiti: e o zi de luni! Un nou inceput!
Azi m-am intalnit cu el la un client unde faceam un training tehnic. Ani de zile companiile noastre au fost in concurenta si mie mi se parea normal sa stiu ce produse au ei ca sa stiu ce spun clientilor. I-am aratat un produs de la compania mea….habar nu avea …si eram principalul concurent!
Gustul amar de care va spuneam vine din socul ca cea mai mare firma internatilala in industriale, un mamut, alege oameni nepregatiti si neprofesinisti/neprofesionali in fata celor care stiu cate ceva.
Probabil “domnul” cauta sa-si atinga pragul propriei incompetente. Si l-a atins cu varf si indesat. Ce spui tu se petrece peste tot, probabil nu sunt doriti oameni pregatiti, care sa emita pretentii si sa creeze probleme, ci simpli executanti, disperati sa-si mentina postul cu orice pret.
Nici eu n-am inteles niciodata de ce unii manageri stimuleaza in colectiv o atmosfera de dusmanie si de turnatorie intre angajati, in locul mult mai constructivei-dupa parerea mea- atmosfere destinse si colegiale. Exista probabil ideea ca, ocupati sa se parasca unii pe altii, angajatii nu mai au timp sa se coalizeze impotriva sefului sau sa-i observe defectele. Ma intreb insa cand mai au timp sa munceasca…
Ultimul articol scris de Crisia: Nesimtire tv
As comenta, dar nu e cazul.
Ar fi cazul , CA VOI FEMEILE ASTEA PUTERNICE, …sa DATI VOI AFARA BARBATI INCONPETENTI… in propria firma.
…deci mai aveti…!
Am fost rau?!?!?!?!
Cu respect
RIM
Ultimul articol scris de Raoul: BDSM
N-am fost deloc surprinsa de situatie si asta-i grav! De ce? Pentru ca la un asemenea nivel parc-am fi avut pretentia sa auzim doar despre oameni multicalificati si cu adevarat profesionisti! Ne-am obisnuit insa cu astfel de lichele si nu ne mai mira nimic! Romania, tara tuturor … posibilitatilor…!
Dar ma surprinde ca managerii mari, cum le spui, si care nu-s romani (!), nu impun anumite standarde… “Domnul” a reusit sa treaca examinarea si-a fost numit manager (l-a insotit cumva si asistenta??)? Daca nu-i necesara competenta, pe ce fel de criterii s-a stabilit managerul?! Sau nu mai are rost sa ma-ntreb?!
Nu stiu cat de placute vor fi cele trei luni in care vei mai lucra in acea companie (asa am retinut), dar cred ca vor fi destule momente… “memorabile”!
By the way, daca va mai avea dileme cu “service-ul” (haha) sau cu planurile de business, o sa-i pui totul pe tava?!
Mai suspicioasa din fire, mi-a trecut deodata prin minte intrebarea “si daca n-a fost numit manager???” Sau mai noua… atitudine, sa-i zicem, vine din profunda-i grandomanie?
V-a comunicat cumva decizia de numire??
@gentle, o sa o iau cu finalul – da, ne-a aratat decizia de numire. Nu stiu criteriile pentru ca ele nu ni s-au comunicat. Dar ceva de genul: pe el il cunoastem de 10 ani, pe tine de 2 luni – el e omul nostru. Momentele memorabile au inceput deja sa apara pentru ca omul insista sa mergem impreuna la clientii mei. Daca pana acum ma abtineam cand debita prostii, acum il contrazic de fata cu clientul si ii dovedesc lipsa de cunostinte.
Nu imi plac astfel de lucruri. Nu imi stau in fire si le consider neprofesionale. Dar imi e foarte greu sa suport prostia si modul mandru in care este etalata aceasta prostie! “Nu conteaza ca debitez prostii. Eu sunt “pestele cel mare”".
Si apropo: care examinare?
Care examinare? Se vede ca-s naiva rau! Pai mie asa mi s-ar parea cel putin normal, firesc si corect in conditiile date! Cel putin!
Si eu o stiu pe tanti cu matura de zece ani, dar nu pot s-o avansez pe criteriul asta….
Asa cum era de asteptat, momentele memorabile nu vor fi deloc putine! Si chiar daca faptul ca-i dai peste nas (pe buna dreptate) este neprofesional, “domnul” o merita cu var si indesat!!
Poate ne tii la curent cu picanteriile…
Va spun sincer am inceput sa cred ca managerii de afara prefera oamenii mai incuiati la minte, sau mai servili, ca sa vorbesc frumos. De ce timp de 10 ani ei nu i-au cerut reprezentantului lor sa faca un curs de vanzari sau macar de customer service? Il stiau de 10 ani, ii asculta cu sfintenie, nu venea cu idei noi ca nu-i asa, ei nu aveau nevoie de asta. Totul e ok, probabil ca asta doresc.
Lucrez la o firma unde sunt product manager pentru niste produse aduse in Romania exclusiv de noi, de circa 3 ani. Ne-am facut un portofoliu destul de mare de clienti si firma producatoare decide ca anul asta ar fi cazul sa deschida birou propriu in Romania, ca aici piata pentru produsele lor are potential. Si ce fac ei? Dau anunt de angajare si isi recruteaza personalul. Ok zic, sa vezi acum, ce profesionisti isi aduc. Ma lupt de 3 luni sa ma inteleg cu oamenii astia. Imi incurca comenzile, care oricum intarzie. Ma suna sa ma intrebe coduri de produse si alte vise, pentru ca ei nu le identifica. La inceput m-am indignat, dar intr-un fel mi-e mila de ei. Au fost cred luati de pe strada si pusi acolo.
Asa ca, parerea mea e ca aia de afara asta isi doresc. Mediocritate…
Ultimul articol scris de nina: Respectul de sine
@Nina: Si nu doar managerii din afara prefera saltimbancii! “Ograda” noastra-i mai aproape si daca aruncam un ochi, dupa ce ne stergem “praful” aruncat de unii si altii, observam cu usurinta marionetele din conduceri… Iar asta se aplica la orice tip de entitati, organizatii, companii s.a.m.d.
Nu contest ca sunt si exceptii, dar le vedem mai greu din cauza figurantilor…
Si voi ce ziceti? Care-i cauza? De ce se face asta, ca eu ori is chioara ori is proasta. Nu inteleg cum se asteapata ei (astia care prefera marionetele) sa le mearga bine, sa prospere? Mie mi-ar placea de o mie de ori mai mult, sa lucrez cu oameni cu opinii, cu oameni de la care sa invat lucruri, sa colaboram si sa iasa ceva, de care sa fim mandri. Ajung sa ma gandesc din ce in ce mai mult, ca sintagma aia cu ” tara te vrea prost” se aplica si in companii, un pic modificata ” firma te vrea prost”. Dar de ce? Cu ce ii ajuta asta?
Ultimul articol scris de nina: Respectul de sine
Si as mai adauga si vorba cantecului “prostia la putere”…
Cauza? Cred ca-i vorba mai mult de scop si de “mirifica” zicala “scopul scuza mijloacele” -doar este foarte usor de manevrat o marioneta cu paie in loc de creier. Desigur, nu-s deloc de neglijat ca si cauze nepotismul, relatiile nesanatoase, santajul, compromisurile si multe altele. Partidul sa traiasca! Pile, Cunostinte si Relatii…
Cu ce ii ajuta? Pai daca s-ar raporta la un profesionist si-ar vedea propria incapacitate, si-atunci nu le-ar fi comod!
@Raoul: Nu prea se poate asa ceva, deoarece inca, in Romania seful are dreptate chiar daca nu ar trebui. Dar se va schimba situatia.
Ultimul articol scris de DrLyana: Promisiuni false
@DrLyana……azi sunt rau. Comentariul meu spune muuuuuuuuuuuuuuult mai mult de atat…
Da-te doi pasi in spate si uitate la INTREGUL TABLOU, apoi integreaza aceea propozitie…
O sa-ti dea O RAUTATE….
Cu respect
RIM
Ultimul articol scris de Raoul: BOMBA DE LA TIMISOARA
@Raoul: am sesizat si eu foarte usor rautatea din mesaj si te pot asigura ca intr-o companie condusa de o femeie puternica, inteligenta n-ai sa gasesti niciodata un barbat incompetent!!!
@raoul- hai ca s-ar fetele pe tine, dar probabil ca asta ti-ai si dorit cand ai scris rautatea
A fost ceva de genul ” Bine ca sunteti voi destepte!” @gentle are dreptate, femeilor inteligente nu le plac prostanacii, cum le plac barbatilor “inteligenti” pitzipoancele.
Ultimul articol scris de nina: Stiu sa merg pe bicicleta
@”fetelor” , …NU ASTA AM VRUT SA SPUN!
Din pacate , nu ati inteles.
…sa sara pe mine….pfffffff am pretentia ca sunteti fffff inteligente.
DECI, TINETI-VA DEPARTE…!!!
Loooooolz. Cine trebuie sa inteleaga , a inteles…daca va indrum spre cele 2 cuvinte cheie inseamna ca va dau “mura’n gura” si se pierde tot farmecu…
Cu respect
RIM
@raul- “propria firma” – relax man, am inteles dar am vrut sa fim subtile
Tu nu te-ai prins? 
Ultimul articol scris de nina: Stiu sa merg pe bicicleta
Este o forma de discriminare sexuala, in cadrul careia nu competenta este luata in considerare, ci faptul ca lumea este impartita in barbati si femei.Iar barbatii sunt in majoritate misogini.